Arhivă pentru viata

cuvinte pentru orbi…

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , on iunie 21, 2009 by darius2nd

nu sunt misogin si nu cred ca va fi stilul meu vreodata… dar salbaticia mintala a vreunei femei imi aminteste tot timpul de prima parte din eyes wide shut… unde se sublinia cum doar cateva cuvinte iti pot roade sufletul sau schimba viata…

mi s-a intamplat si mie… sa fiu ros de putine cuvinte… cand am primit odata o intrebare retorica „si crezi ca ne-am vedea mai des de o cafea?”…

am cules sa intretin un balans doua ferestre de conversatii despre sexe…

––––––

HU: You know why women used to get married, don’t you?

AH: Why don’t you tell me?

HU:It was the only way they could
lose their virginity…
…and be free to do what they
wanted with other men.
The ones they really wanted.

AH: Fascinating.

––––––
BH: Anyway, who was the guy
you were dancing with?

AH: A friend of the Zieglers.

BH: What did he want?

AH: What did he want?

AH: Sex…
…upstairs.
Then and there.

BH: Is that all?

AH: Yeah, that was all.

BH: Just wanted to fuck my wife.

AH: That’s right.

BH: Well, I guess that’s understandable.

AH: Understandable?

BH: Because you are a very…
…very beautiful woman.

AH: Wait.
Because I’m a beautiful woman…
…the only reason any man
ever wants to talk to me…
…is because he wants to fuck me.
Is that what you’re saying?

BH: Well, I don’t think it’s quite
that black and white…
…but I think we both know
what men are like.

AH: So on that basis…
…I should conclude that you
wanted to fuck those two models.

BH: There are exceptions.

AH: And what makes you an exception?

BH: What makes me an exception is that…
…I happen to be in love with you.
And because we’re married…
…and because I would never
lie to you…
…or hurt you.

AH: Do you realize that
what you’re saying…
…is that the only reason you
wouldn’t fuck those models…
…is out of consideration for me?
Not because you really
wouldn’t want to.

––––––

imunizarea generatiei…

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , on iunie 19, 2009 by darius2nd

si mie imi place muzica… ma satur repede ce-i des… imi trebuie multa inovatie… uneori ascult si aceiasi piesa zile intregi… oriunde… oricand… dar nu nonstop…

ma deranjeza enorm cand vad tone carne cu castile in urechi pe strada… o interpretez ca lipsa de participare la viata… si cel mai urat… ca tot din partea lor apar cele mai mari pretentii…

vrei sa faci ceva… vrei sa schimbi ceva… pai inainte scoate dopurile vietii din urechi… si ramai sensibil la ce se intampla pe langa tine… lasa sa te deranjeze sau sa te imbucure… implica-te… nu-mi varsa perspective de viata inspirate din versuri… zi-mi de murdaria de pe strada, zi-mi dupa ce iti intorci capul, despre ce te intristeaza, despre ce te face fericit…

impresia mea despre voi?… sunteti sedati…

Darius_II

nu intreba „de ce?”

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , on iunie 8, 2009 by darius2nd

Am avut timp de multe ganduri… Desi timpul e acolo doar pentru constientizarea lor… Am vazut multe ceruri si nici unul la fel… Desi sunt aceleasi stele, acelas soare si luna… Am strans putine maini dar cat mai multe brate… Desi ochii sunt cei care nu se uita…

Am auzit multe cacaturi la viata mea, dar n-am stat sa inghit unul… Desi uite ca stau inca sa miros…

Darius_II

drafts in the mobile

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on februarie 28, 2009 by darius2nd

dorm cu ingerii din nou.. nush.. as dormi macar odata cu tine.. sa vad diferenta.. 🙂

I crossed that line so many times.. Its just staying there in my way..

Acesta este un oftat, o mangaiere de sunet inaintea linistii…

Probabil calea marelui succes este sa iti doresti ceea ce ti-a fost inaintat sa faci..

Puzzle.. Asa e viata.. Un film color pentru prea multi daltonisti…

***

Am vazut multi oameni care citesc si nu stiu lega doua „cuvinte”, precum si multi care leaga prea multe si n-au citit nimic. Toti sunt la fel de buni sau la fel de rai – in acest aspect – timpul le ofera prea putine sanse curiozitatilor, dorintelor.

Un puzzle naucitor de informatie, pentru cei ce nu stiu sa adune.. Prea mult timp irosit in a citi pentru cei ce nu se mai satura de analizat, speculat sau de a creea.

Ma certi ca n-am fost langa tine, ca nu te-am ajutat sa vezi, sa stii.. cand eu ma bucur.. Ca intelegi cu cata rabdare am asteptat sa vezi de cate ori ti-am vrut doar binele..

Ma certi ca nu te-am ascultat atunci.. Visai prea mult.. Eu cel putin asa credeam.. vorbeai fantasme, iar eu citeam.. Citeam tot o fantasma, si apreciam ca te aveam.. dar practic daca nu pastram un scepticism..

Suntem uniti prin dragoste, prin sange, prin viata, ne este dat la toti sa stim la fel de mult, de adanc.. Nu ne intrecem decat sa iubim, de parcar cantari sau masura.. Cand tot ce cautam e armonia, pacea..

Darius_II

Oglinda..

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , on decembrie 15, 2008 by darius2nd
oare ce faci tu oglinda?.. abosorbi imaginea?.. redai lumina?..

cand sufletul se strange mic, inghesuid in el o foame, cand totul pare absurd de gol, si tragi un fum, asculti un gand ce geme pan-adoarme…

interesant cum consumam idei, cum le tocim la varf sa-ncapa toate, si le lipim cu clei, si le sculptam din nou, le trecem prin cuvinte-apoi in fapte…

ne spunem creatori, cand n-am facut nimic… mai mult… de cand aveam cinci ani… si desenam intre chenare… intre bariere… aceleasi poze… atunci in lipsa de culori… acum in lipsa de carti colorate..

am zis ca nu citesc, nu sa ma dau grozav, am zis ca vreau sa fie-al meu cat pot, oricum iluzii, am vrut si vreau doar sa readau… doar cum vreau eu, din moft… din viata…

ma-ntind fragil, far-obiectiv sa fac din nou o poza a zilelor care-au trecut mai scurt si mai sarace de o proza…

oglinda oglinjoara… ce imi arati tu iara… ceea ce vad? ceea ce vreau? ceea ce vrei sa vad? nu-mi zici nimic… nici nu m-asculti… esti ca un papagal in filme mutzi… existi doar pentru ca eu vreau sa fi… dar cui slujesti nici tu nu sti…

Darius_II

regasit octombrie…

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on octombrie 4, 2008 by darius2nd

Imi pierd gandurile ca sa ma regasesc…

Alerg atat de des printre culori si forme uitand descrierea lor, valoarea… Traind doar primul impuls venit si cu el toate vibratiile, toata caldura…

Pornesc ca un jar si aprind viata, consumand timpul pe care l-as fii putut creea si ma las in mana Olarului sa ma curete de efemeritate…

Cine esti tu gand dulce, adesea cand ma surprind zambind din nimik, sau cu degetele alunecand rotund in jurul capselor, sfarcurile hainelor mele…

As vrea sa te miros desert feminin in atatea anotimpuri.. Ba uscat si plin de parfum, ba umed si rece cu atatea dune si cactusi rari, ba patat in atatea culori si cremos ca laptele’n spuma, ba ca mare obosita in soare indeajuns de sarata sau dulce incat sa mai musc din tine… [piele…]

Cine nu vaneaza o fundita veneaza un fermoar, sau un nasture sa-l rupa atent din locul lui incat sa ramana o gaura ce trebuie acoperita….

Gura spurcata’..

Imi pierd gandurile deci exist…

Darius_II

Dansul Toamnei…

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , on septembrie 1, 2008 by darius2nd

oo.. dar vino odata, tu… ploua cu sange peste tot vazduhul… si da-mi viata mie…
tremura tot, ce inutil e cald… s-aprinde-ma… si-ti voi culege roadele ce-au sclavit pamantul.. si le vom da un alt sens mai bun… atunci cand nu va mai fi nimic… si toti vor povesti de noi…

Darius_II

[5] Un altfel de drog: Consilierea – Divina

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , on februarie 14, 2008 by darius2nd

daca partenerul tau de consilere este unu divin, nu cred ca te-ai absolvit in totalitate de acest drog, oricat de reala sau virtuala poate fi comunicarea… observ ca mesajele se intermediaza deseori prin prisma religiei, in rare cazuri bibliei…

oare nu au fost altii care sa vada aceasta nevoie constanta a omului „consilierea” incat sa conceapa un ghid de povete, porunci, pilde care sa-i stea drept suport decizional in viata…

si oricum, situatia aparent este aceiasi, devii dependent si bolnav dupa consiliere, pana cand in aceste cazuri apelezi la divintate, care poate fi un compus alter-ego, constiinta…

ce consilieri ti-ai ales, cine te controleaza?

Darius_II

Reiteratii

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on februarie 8, 2008 by darius2nd

AVIZ!!! – continutul acestui articol nu este recomandat persoanelor despartite, proaspat despartile, cu o incertitudine in relatia lor existenta, cu probleme afective, emotionale, cu tendinte de sinucidere, cardiace, sifilice :P, si altor grupuri de boli / probleme care pot afecta sever viata sau bunadispozitie…

Reiteratii

sau trecerea din nou prin aceleasi evenimente, pasi, amintiri, etc…

cineva spunea ca suntem produsul actiunilor noastre… in sensul asta eu am avut perioade destul de retarde… sau am retrait in trecut pentru a putea merge mai departe…

imaginati-va lumea, viata asta, ca un drum drept… de sosea, de ce vreti voi… care la un moment dat iti poate oferi din ce in ce o varietate de mai multe sensuri… unele dintre ele fiind un fel de cicluri care te reintorc in drum undeva putin sau mult inaintea ultimei alegeri… insa vedeti voi… drumul asta se masoara in timp… si e mai putin importanta capacitatea asta de a calatori in timp fata de nivelul efemeritatii trupului tau, care de cand te-ai nascut isi numara singur vremea…

probabil… momentul fizic… cand si acest timp, ceas biologic interior nu va mai conta, sau isi va modifica mult bataile… va fi doar in epoca de lumina (centura fotonica)…

dar sa revenim la reiteratiile noastre, sau retrairiile daca preferati un termen mai natural…

la fel cum amintiriile te poarta adanc in aceste momente… simboluri… precum cifrele… sunt porti ale acestei mintii care ne reintorc in trecut, consumand un timp din prezent, dar beneficiind de o mai mare plinatate de simturi… vizuale, auditive, olfactive, tactile, pana sau mai ales emotionale…

aceste simboluri sunt peste tot… ca un manunchi de semne de carte… care de abia asteapta sa fie folosite… chemandu-te sa iti incerci norocul… cu o alta amintire… poate mai frumoasa… poate una… pe care daca ai fi avut sansa ai fi facut-o mai reala, mai stralucitoare… stiind acum probabil o alta forma, un alt nivel la care trebuia sa o apreciezi…

o astfel de viata am si eu plina de simboluri… mult dragi mie… dar si aceste simboluri… se leaga de o carte… iar cand cartea nu te mai tine prinsa in acel suspans, sau cand cartea se inchide, sau este departe de tine… multe din aceste semne… isi pierd treptat din inteles… de la file de poveste… la rezumate… la paragrafe… la dialoguri… la idei… la cuprinsuri… la titluri… si intr-un final… la un singur nume… al ei… sau al cartii…

asa am si eu niste obiecte dragi… care ma purtau in cele mai adanci si frumoase vise… si le pretuiam… precum altii si-ar adora artifactele sfintiilor sau cartilor lor sfinte… bine… si eu nu aveam un Graal sau un chivot… ci lucruri mult mai micute si comune…

o farfurie mare… adanca… verde… doua farfurii adanci… una verde, a ei, una neagra, a mea… cateva cani… ce nu mergeau separate, ce nu se incurcau, ce altii nu le primeau, ce le lasam „publicului” mai degraba „cu recomandarea” sa se atinga de ale mele decat de ale ei… daca se cioba una, sau ceva, se repara… putea sa se rupa in doua… si tot iti gaseai rabdarea sa aduni toate cioburile…

3 vase.. de 3 marimi… fiecare pentru 3 tipuri diferite de gatit.. un cutzit… doua elasticuri de par… un prosop… tot felul de hainutze… de la ciorapiori la tricouri…

periuta mea de dinti… periuta ei… si care stateau cap in cap… sau nu… in functie de cine stie ce stari… la fel cum erau si folosite… ba a ei… ba a mea… si de toate astea marunte daca-i scapa… seara capul s-ar odihnii… tot in lucruri comune… daca nu, doar ale ei…

mai ai un inel (de argint) de care te intreaba toata lumea… si o bratzara… care sunt pururi cu tine…

si idea e ca… vezi tu… odata cartea se inchide, ea placa, sau ceva se intampla… si ramai cu toate artifactele astea… care desi pentru tine isi pastreaza valoarea… ti se cere sa insemne din ce in ce mai putin… de la file de poveste la rezumat, la paragrafe, la dialoguri, la idei… la cuprinsuri… la titluri… si intr-un final… la un singur nume… al ei… sau al cartii…

cum?

cum? sa le pierzi sensul? cand le-ai cladit prin atata dragoste? adorare?…

cum?

cum? sa nu te faca lumea nebun? doar pentru ca ele exista intr-o astfel de forma?…

cum?

cum? sa mai inteleaga ea? sau lumea? sau tu? ceva daca vei putea intr-un final sa faci asta?…

cum?

cum? am ajuns aici?

cum?

cum? am inceput?

cum?

cum? va fi?

cum?

sigur inseamna un lucru nebun, sa inveti sa iubesti, sa iubesti, sa inveti sa iubesti, sa iubesti…

cum poti sa nu iubesti?

cum?

cum poti sa nu iubesti?

cum?

cum poti sa nu iubesti?

cum?



cum?

.

atatea cuvinte raman de spus pentru fiecare cuvant ramas de spus…
si totusi doua raman de spus… sau nu…

Darius_II

Autostopul (unei zi)

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on februarie 5, 2008 by darius2nd

… oare speranta poate orbi mintea mai mult decat dragostea?

luam decizii dintr-un simplu entuziasm… ca maine este o alta zi… ca lucrurile (poate) vor merge mai bine… ca va veni o zi in care vei putea darui totul cu o recompensa cel putin egala…

Suntem deseori atat de naivi sa credem ca ceva bun se poate intampla fara o anumita nevoie conspirativa pe aceasta cale…

***

e foarte usor sa spui ca nu ai de ales, sa te ingropi in mosteniriile vietii

***

ma uit la show-urile astea de supravietuire in natura… si la fel de des… ma gandesc ca mi-ar fi mai usor sa supravietuiesc in salbaticie decat in civilizatia asta..

***

daca ai avea capacitatea ce-ai alege: sa traiesti in foame, sau sa traiesti satul?

***

imi plac persoanele care se cred maestrii jocului, persoanele cu care te plimbi in desisul labirintului povestind deseori istorie, sau despre arta acestor infatisari… persoanele care n-ar accepta o poveste simpla niciodata, fara sa nu-ti intinda tie curse, capcane… maestru al ezitarilor, parinte al labiriturilor…

***

aduni deseori bilete a atator drumuri… cand tu in viata asta ai doar unul… cu ce-l platesti? sau care-i atestarea lui?

Darius_II