Arhivă pentru soarele

o noapte goala…

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , on Iunie 19, 2009 by darius2nd

ohhhhhhhhh nu… adica sunt lumini… vad somesul ce se ingana-n timp ce curge… simt aerul curat… dar linistea… gandul meu care nu te mai gaseste… asta ma goleste…

uneori ma mai vizita vantul cu vesti… ploaia cu caldura… si soarele cu dorinta… acum insa nu… nici stelele nu se mai misca.. parca au incremenit…

noaptea asta… e ca si o poza cu fosta ta iubire… la care te uiti sa-ti amintesti… cum era…

Darius_II

Anunțuri

imi place dimineata asta…

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , on Iunie 14, 2009 by darius2nd

ma trezesc plimbandu-ma prin gradina… si mana mea dreapta taie ferm un trandafir ce era sa se intalneasca cu lumina ochilor mei… urechile mele imi soptesc… „auzi Darius, pasaserelele astea mici canta doar pentru tine…”… si ma plimb asa prin roua diminetiii pe toate cararile si vad in centrul unei intersectii pe un suportul unei statui si cafeaua… doar ea… fara lingura, deci sigur fara zahar si neagra fara nici un petic de lapte… asa ca stau si-mi ridic ametiti mai tare ochii sa vad unde sunt restul…. a da… acum mi-am dat seama doar ca sunt descult… cand am intalnit roua in proaspat tunsa iarba… ma asez pe shezlong… ma inting mestecand ceva dulciuri… s-apoi brusc dupa lapte… dupa lingura… dupa zahar… si la primul clincket agitat in canita… muzica…. ma sucesc cat mai comod… imi arunc mana dreapta peste cap sa nu-mi violeze ochii soarele… simt cum intre degetele aceleiasi maini a crescut intre timp o tigara… o intind in sus… se aprinde… ma inec usor… sorb din cafea… arunc un ochi in spate spre castelul meu… tot acolo… ce dimineata… parca as mai dormi putin…

Darius_II

nu intreba „de ce?”

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , on Iunie 8, 2009 by darius2nd

Am avut timp de multe ganduri… Desi timpul e acolo doar pentru constientizarea lor… Am vazut multe ceruri si nici unul la fel… Desi sunt aceleasi stele, acelas soare si luna… Am strans putine maini dar cat mai multe brate… Desi ochii sunt cei care nu se uita…

Am auzit multe cacaturi la viata mea, dar n-am stat sa inghit unul… Desi uite ca stau inca sa miros…

Darius_II

din domeniul Darius… cine sta dupa gratii…

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on Mai 1, 2009 by darius2nd

mii de ganduri, mii de voci.. nici o democratie, doar un tiran, sau un lider care stie sa le minta frumos… sa mai taca din cand in cand… sau, sa ia masuri pe care nimeni nu le mai poate urmari…

acestea sunt memoriile unui sclav, unui intemnitat… asa ma simt cand scriu uneori despre mine, ca un puscariash inchis pe nedrept intre patru pereti, lasat sa viseze, constrans sa taca, cel mult sa informeze sau sa-si astearna gandurile pe hartia asta igienica online…

ma doare, cand ma supun intre atatea gratii, cand arunc doar o piatra dupa realitate, cand soareLe ma viziteaza nu mai des de o luna, cand trebuie sa-mi inchid ochii sa ma visez alaturi de cea ascunsa cu numele intre mai dese offfffuri…

singura vizita pe care o primesc, mi-o face mintea,… a, am uitat sa ma prezint… nu mai retin bine… sunt inima, sau pasiunea, sau ceva p-acolo… eu stiu cine sunt insa nu mai stiu cum ma numiti voi, cei dinfara… si cum ziceam… mintea… noul stapan peste acest trup ma viziteaza… da stiu… stiu ca ma iubeste… nu-l inteleg acum, nu stiu prin ce perioade trece, nu stiu ce caut aici.. de ce acest abuz.. dar cum nu pot sa fac nimic traiesc dupa gratii pana la noi alegeri…

azi mi-a povestit, Mintea, despre toate umblate si facute… alaturi de ea… hmmm… de parca n-as fi fost acolo… de parca n-am imparti acelas trup… oricum, apreciam ca ma facea activ, si mai lasa buzele sa tremure si in voia mea… ohhhh dar si pentru astea atatea biciuri, atatea cuvinte murdare, sa tac…

stiti?.. imi vine uneori s-o arunc in pat, s-o ranesc cu dintii, apoi s-o sarut gingas, apoi sa-i sterg toate linile cu varful limbii… mi-e atat de draga… si probabil daca nu m-ar musca si ea as zice ca-s fi trecut la un alt nivel, si mi-as fi infectat si mintea cu nebunie.. daca nu asta este ceea ce platesc acum… si… cand o ating si urla in mine atatea ganduri… ma trage de lesa mintea… ma cearta dupa cum ii firea, ma arunca inapoi dupa gratii sau uneori mai rau, ma ascunde de lumina zile bune…

ultima data cand am vrut sa o arunc in cearceafuri albe, cand ma loveam in toate gandurile de numele ei, Mintea… mi-a dat 3 zile de carcera… si aproape toata vlaga mea sa stins… ca luna ascunsa dupa nori lungi asa palpaiam de durere…

mmmmmmmmm… cred ca mintea doarme acum… asa face ea la drumuri lungi… se odihneste si ma lasa sa scriu in pace… mmmmmmmm… obraznic am furat in palma stanga mireasma ei, narcotic gand ma face sa revin atat de des sa o trezesc in mintea mea dintr-un parfum… oooo… „imi amintesc un strans de mana” – vorbeste mintea-n somn,… ooo daa… imi amintesc… juma de Luna ce ma privesti din stanga mea acum… si vizavi un nor de fum, o linie de foc cam lunga… o Doamne ce ciudat… asa pe langa drum? ce oare s-antamplat… hmmmmmmm… n-am eu timp de voi.. aflam la urma…

ooo.. dulce… ramas blocat cu palma-n bot cu nari ce lacome te-aduna…

as vrea s-adorm acum… in gand placut… dar drumu-i scurt si mintea sa razbuna.. s-acest exces ce mi-l permit acum… miros din palma mea… o daaa… am sa-l platesc mai scump prin munca silnica, la altele in brate o luna…

o vad ca sa trezit, stapana, mintea… in off-uri imi ascund acum lumina, si pana si cerneala iar hartia cu tot ce-n graba-m reusit sa scriu o s-o arunc acum pe un alt geam sa stea lipita sa cititi… ca eu inca traiesc, ca zambetul mi l-am pastrat, ca-s vrea sa ies, ca nu-s departe sa inebunesc, ca va iubesc, ca asta fac, ca doar sunt eu, inima, pasiunea… sau cum ma mai numiti de n-ati uitat de tot de mine… acum… eu tre sa ma intind in pat… si sa cersesc… o alta zi ca azi… o alta luna pe jumate plina… de fapt voi stiti ce imi doresc… ce drag port eu acum… ohhhh trebe sa va las…

Mintea: nebuno… pacatoaso… te-am citit, credeai ca dorm? m-am odihnit… tu nu te vezi ce ai ajuns?… si daca mai continui mult te bag la carcera o luna… sa vad cum plangi… cum numele ai vrea sa-l schimbi… ohhhhh da… in loc sa-mi multumesti ca-ti port inca de grija buna… nemultumit-o… te caiesti?

Inima: Da… te rog nu lua de la mine… [..] viata.

Mintea: o da… hai lasa vorba si bpm-ul tau crescut si tensiunea… revino-ti… pun de masa imediat… maine te iau la treaba, sa fii in stare buna…

Inima: o sarumana, multumesc… sunt putin obosita, vorbesc prostii, dar maine voi fii buna… te rog stapanul meu iubit, iertare, sarumana…

Darius_II

atins.. surprins…

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , on Noiembrie 3, 2008 by darius2nd

trec usor degetele peste formele tale… pierdut in a simtii ce zic ele… tacute mi-s gandurile si mariti imi sunt ochii… gata sa absorbe…
imi ingheata simtirea in liniste… sa aud nu inima… ci pasii.. pe care asternut cu botul in labe ii miros in apropierea usii… si stau cuminte de parca m-ar dezmierda soarele… si nimic n-ar mai conta… nici maine… nici poimaine…
imi arunc mainile in par… sa ma alint… apoi cobor cu nasul in palme incercand sa dezprind parfumul tau de jarul atator vise…

si zambesc… blanda salbaticie 🙂

Darius_II

Bucuresti Sunset

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on Februarie 5, 2008 by darius2nd

imi pierdeam si a doua zi ochii pe geam… cerul era crestat cu linii de lumina, precum pielea frumoasa a unei femei plina de vergeturi… asa era de bronzat cerul spre apus iar turme negre vanau orizontul cautand soarele deja ascuns…

insa ieri plutea cuptorul si dinspre el aceleasi turme alergau mai repede si mai speriate decat un sange varsat… tot ce a mai ramas acum este un tricolor murdar (sa se fi inspirat oare cineva din aceasta scena?)

de ce nu poti visa clar in Bucuresti(?), pentru ca nu poti vedea stelele…

***

stingeti luminile… stingeti tot… becuri, focurile voastre, gandurile, frustrarile… tot si lasa-ti stelele sa se vada, sa va calauzeasca drumurile pe care le-ati orbit cu mintea si cu lumina voastra, falsa, artificiala, mecanica, consumatoare…

*****

energia asta a noastra, pe care mintiile au inceput sa o inlocuiasca pe masura ce ne-am indepartate de El cu ceva scump, nociv… un altfel de turn Babel.. pentru sau dupa un alt potop… si te mai miri ca monstrii care conduc lumea… sunt deseori regii, printii acestui imperiu, acestei industrii de energie… volatila…

*****

stingeti tot… dar „Nu stingeţi Duhul“

***

acum ma duc si eu sa calatoresc… precum toate pornesc si se intorc in casa lor… asa si mama nu si-ar lasa fiul… sa se joace afara… daca ar sti vreodata ca nu s-ar m-ai intoarce…

Darius_II

alergare dupa putina lumina…

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on Ianuarie 17, 2008 by darius2nd

n-am vizitat demult pe cei ce m-au purtat o vreme in viata lor…
n-am stiut sa le multumesc pentru sfaturile care acum ma recalauzesc…
pentru sacrificiile lor… incomparabile…

vreau sa incep in ziua Lunii, pornesc doar cand zice Marte..
termin incingand patru branze in usturoi…

linistea si presiunea lui Mercur, 36 minute inate de zbor,
luat valori de negot, fumat o tigara, o gura de bere, ramas bun, coborat in intimitate, dush, barbierit, pus telefonul la incarcat, ales haine, curatit costum, facut pantofi, alergat spre drum, platit bani birjarilor, asteptat prima trasura, geamul si 46… ramas bun…

Mercur, ajuns in luma pierduta, cafea calduta, plimbat in cea inghetzata, cafea cuminte, plimbat prin noroaie, tigara dupa masa de nevoie, intors in noroaie, tigara dupa masa de plictiseala, cafeaua in rece, somnul fierbinte, cerul cu stele, orasul drept casa…

Jupiter, foamea de dimineata, visul de bine, cafeaua armoniei.. lumina se aprinde…

va veni Venus, cu linistea asteptarii, Saturn cu efemeritatea intoxicatiilor, Soarele cu o speranta mai buna…

toate pentru ca alergam, alerg spre, dupa putina lumina…

Darius_II