Arhivă pentru sincer

de cate femei este nevoie?…

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on Iunie 21, 2009 by darius2nd

continuand articolul anterior… imi amintesc momentele in care am fost tentat de unele salbaticiuni frumoase… tentat intr-o perioada in care ma dedicasem unei singure persoane… daca ma gadesc acum, sincer, de ce nu m-am corupt… cum obisnuiam de obicei?… pai… pai, sincer, nu erau la fel de bune ca tine, iar eu prin bunatate nu vad doar corpul, stii bine…

o da… cineva ar spune ca sunt atunci plin de prejudecati… probabil sunt mai degraba un bun speculant, un analist…

altcineva ar spune… ca nu oferisem destul timp sa-mi formez o imagine mai corecta… probabil… dar in acelasi timp ea sau altele au putut… si atunci nu mai era vina mea…

sunt plictisit, sau satul… sunt un umanist, dar nu pot sa fac o gradinita de femei, nu stiu de ce nu mai sunteti asa de bune… de ce trebuie sa alerg dupa voi ca dupa organe.. bucata cu bucata sa adun… sa simt una…

imi spui ca nu sunt eu, ca sunt pierdut, sau rupt, salbatic ratacit, de negasit, de neavut… as vrea sa ma restrang, sa ma dedic, sa ma arat… dar tu, si altele care cersesc putin… v-asemnatati cu un parfum… ce ma imbata intr-o zi… sau zi de zi… dar cand nu-l simt… ma-ntorc ca un mahmur de suparat… ca s-a gatat… sau de dureri de cap… sau framantat… sau constient ca se putea mai mult… dar tu nici n-ai aflat ce-a fost… nici cum abia tarat eu am ajuns acasa-n pat… s-atunci eu fara rost… ma jur… ma ingrozesc… ma rup si ma impart grotesc… sperand ca vine ziua-n care sa gasesc o fiica de-mparat din coma sa trezesc…

Darius_II

Anunțuri

reactii independente…

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on Iunie 17, 2009 by darius2nd

imi „plac” oamenii care vorbesc de independenta si primul pas pe care-l fac e sa se casatoreasca… so fracking wrong… pentru mine 80% din populatia acestei lumi este ultradependenta…

dar inainte sa-mi prezint cazul… am fost si eu… asemenea ca si voi in acelasi Matrix… credeam ca am sa mor fara dragoste… ca am sa ajung pe strazi fara servici… ca cine stie ce alte prostii… va spun sincer… ca un spirit analitic, toata lumea este predispusa la aceleasi evenimnete… important este sa participi…

eu mi-am luat o pozitie de „dead man walking”… doresc sa am mobilitatea maxima de a face ceva… daca azi mi se nazareste sa plec… sa pot pleca… sa fug… sa zbor… sa pot sa-mi iau lumea in cap in orice secunda… sa n-am nimic ce sa ma retina… si intr-un final ce-ar putea sa ma retina?… in fine… in jurul acestor linii as trasa eu cu adevarat independenta… libertatea…

cel mai mult imi place sa ma aseaman cu un cal… care a scapat de sub robie si alearga din ce in ce mai salbatic peste tot… bine ca poti cadea si in cealalta extrema… sa alergi prea repede si sa te trezesti singur… dar depinde ce urmaresti…

imi vine sa iau pe oricine la palme daca as auzi gresit cuvintele „te iubesc”… habar n-aveti ce inseamna asta… sunteti o gramada de indragostiti care in stangacia lor se elibereaza uneori prea des prin aceasta sintagma…

„te iubesc” inseamna ca sunt gata sa ma fac rob emotiilor mele… sunt gata sa ma pierd daca nu sunt deja pierdut pentru tine… cand Fiul a coborat pe pamant… s-a facut liniste in cer, doar el si-a asumat sa ne iubeasca si sa plateasca pretul… pe care tu… ce stii tu despre pretul iubirii?
Ohhhhhhh… cat va doresc… inainte sa ajungeti macar atat de liberi ca si mine, sa puteti alege cu adevarat ceva, mintea voastra sa se poate exprima liber in fata oricarei persoane… si singurele compromisuri sa le faceti din motive de decenta, sau a nu face mai mult rau cu adevarul decat bine…

Va recomand printre altele cand mergeti la teatru sa vedeti orice interpretare a „Elixirul Dragostei”… la inceput… apare titrat ceva de genu: „Fericit este acel om care nu a cunoscut dragostea”…

Eu sunt cel mai nefericit om posibil, caci am cautat si am gasit dragoste… dar pretul… Doamne… ca l-as plati de mii de ori… pretul e mare… si atunci poate ca gresesc cerandu-va sa cunoasteti dragostea inainte sa spuneti din nou „te iubesc”… pentru ca nu v-as dori decat fericire…

Dar ce ma enerveaza cu adevarat… sunt reactiile astea in lant… orbirea… depdendenta… dragostea nu se consuma… dar daca voi nu o luati decat asa… o sa ajungeti obezi, bolnavi si din ce in ce mai tristi si depdenteti de cele mai efemere manisfestari ale ei… si atunci da… ma enervati… pentru ca eu caut si sustin minunea… si trebuie sa ma lupt constant cu voi cei care-o rupeti in bucati sau o jucati la doua zaruri….

Eu care sunt gata sa alerg in orice colt dupa ea… voi care o ascundeti in intuneric sub plapuma…

Si eu sunt bolnav… sunt bolnav fara ea… imi inec pasiunea in fiecare parfum care trece prea aproape… intre oricare doua picioare ale vruneia care ma poate privi in ochi… dar nu raman sa tin de cald in casa… nici sa impart prea multe mese…

Nu sunt aproape de ceea ce-mi doresc, dar sunt fericit ca stiu ce vreau…
Nu trebuie sa fie a mea, nu trebuie sa ma iubeasca, nici macar sa ma placa…
Pentru ca nu asta ar trebui sa schimbe ceva fata de ce simt pentru ea…
As vrea bineintels sa fiu mai aproape, sa o tin in brate, sa o sarut des…
Dar nu pentru a consuma dorinta, ci pentru ca asta m-ar face sa traiesc…

Darius_II

Sensuri si Intelesuri

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , on Ianuarie 27, 2008 by darius2nd

ceea ce eu iti spun nu are cum sa fie niciodata simplu, clar, prea usor de inteles… pentru ca eu nu cred ca intelesul se poate ascunde in cuvinte… si atunci… tot ce fac… este sa te invart intr-o spirala de sensuri… care intr-un final se va restrange spre acel inteles…

sau daca iti e destinat sa nu-l cunosti te va departa de el… dar eu voi fi mereu sincer cu tine…

orice ai sti despre mine… nici eu nu te inteleg… tind sa cred ca fac speculatii destul de clare… ca simt acel inteles… ca sunt condus pe calea lui… asa te cunosc si eu… descompunand atatea sensuri… gasindu-te pe tine…

Darius_II