Arhivă pentru poveste

[1] Un altfel de drog: Consilierea – Preludiu

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , on februarie 13, 2008 by darius2nd

mi se pare mie, m-am tampit atat de mult… sau chiar langa mine… sau intr-o vecinetate foarte aproape exista mai nou tot timpul cineva care discuta despre o relatie…

si nu ma refer la cat de public sau nu a ajuns sa fie intimitatea unei relatii, cat la nevoia asta de a relata, anumite aspecte, vedea alte puncte de vedere si nu in ultimul timp compara…

sincer… nu aveam cum sa nu remarc asta pana acum… existenta acestui fenomen… daca nu se intampla ca in ultimul an sa fie overdoze pe subiectul asta…

pe mine sincer nu ma deranjeaza, adica noah ma irita dupa cum am sa va descriu mai jos de ce, dar mai important ca asta… stiu ca erau vremuri in care nu exista asa ceva… in care ca eram prieteni ca eram iubiti… puteam sa schimbam toate lucrurile aste intre intre noi fara sa fie nevoie de o externalizare a relatiei, eu sincer inafara de prima relatie/dragoste cum vreti sa-i ziceti, nu am consultat pe nimeni extraconjugal decat pentru probleme reale de o alta natura decat una psihologica, emotiva, spirituala… in fine de un alt domeniu fata de care se discuta acum, si care e subiectul intrigarii mele..

nu ma deranjeaza ca apelati la mine, deloc (chiar imi place si ma incarca cu experienta), ma deranjeaza insa in general ca apelati la cineva, la oricine… pentru probleme intime usoare, care necesita un al nivel de comunicare la nivel de cuplu, sau oricum altceva decat smalltalk… ma deranjeaza ca apelati pentru probleme de genu: nu ma suna, mi-a raspuns asa, a facut gestu ala, sa enervat, ne-am crizat, nu intelege, nu-mi plac prietenii/le ei/lui, in fine… marutzisuri de genu asta…

inteleg toate lucrurile astea pana la un punct, cel al unui ochi strain obiectiv, care poate vedea si altceva, in restul ce se in transforma intr-o rutina, intr-un continuu subiect de poveste, ma deranjeaza…

nu ma deranjeaza ca de la 16 ani sau cand vorbim de f_tut, numa p_la, pi_da avem in gura, cat ma deranjeaza ca deseori asta raman subiecte pe viata pentru unii… daca i-ai tras-o, daca ai muls-o, etc…

nu ma deranjeza ca si la 30 de ani ai putea iesi in baruri impreuna cu prietenii/le sa aghetzi pe cineva si sa te uiti ca o turma de hiene dupa fiecare fund, cat ma deranjeaza ca toata noaptea s-ar putea sa nu mai aveti si alte subiecte…

nu ma deranjeza simplitatea asta a vietii, bani, masina, femei/barbati… cat ma deranjeaza ca in stilul in care cresteti, necomunicand despre nimic altceva… doar despre maruntisurile astea… veti ajunge sa nu doriti si altceva… doar poate un nivel din ce in ce mai inalt…

nu ma derajeaza ca nu cunoasteti ce inseamna cuvantul meditatie, sau ca descrierea din dictionar e destul de vaga, cat ma deranjeaza ca il asociati prin gesturi de dispret sau vulgare cu cuvinte de genu yoga, singuratate, sau cine stie ce cazuri nefericite…

Darius_II

Autostopul (unei zi)

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on februarie 5, 2008 by darius2nd

… oare speranta poate orbi mintea mai mult decat dragostea?

luam decizii dintr-un simplu entuziasm… ca maine este o alta zi… ca lucrurile (poate) vor merge mai bine… ca va veni o zi in care vei putea darui totul cu o recompensa cel putin egala…

Suntem deseori atat de naivi sa credem ca ceva bun se poate intampla fara o anumita nevoie conspirativa pe aceasta cale…

***

e foarte usor sa spui ca nu ai de ales, sa te ingropi in mosteniriile vietii

***

ma uit la show-urile astea de supravietuire in natura… si la fel de des… ma gandesc ca mi-ar fi mai usor sa supravietuiesc in salbaticie decat in civilizatia asta..

***

daca ai avea capacitatea ce-ai alege: sa traiesti in foame, sau sa traiesti satul?

***

imi plac persoanele care se cred maestrii jocului, persoanele cu care te plimbi in desisul labirintului povestind deseori istorie, sau despre arta acestor infatisari… persoanele care n-ar accepta o poveste simpla niciodata, fara sa nu-ti intinda tie curse, capcane… maestru al ezitarilor, parinte al labiriturilor…

***

aduni deseori bilete a atator drumuri… cand tu in viata asta ai doar unul… cu ce-l platesti? sau care-i atestarea lui?

Darius_II