Arhivă pentru inima

[Filmele / Valorile] medievale…

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on Iulie 11, 2009 by darius2nd

Exista in noi o anumita sensibilitate, placere spre filmele medievale… Despre povesti cu cavaleri, sau doar calareti, despre printi, printese, lupte, fratii, castele si coduri de onoare…

Am vrea parca sa retraim uneori acele vremuri… Simtim ca ne lipseste ceva… Ceva ce doar atunci si acolo pare posibil…

Scumpii mei… Ce ne lipseste… Si ce vedem acolo este aprecierea… Aprecierea spre valoarea omului ca individ, mai ales…

Toti in inimele noastre facem parte din acelas basm, printi, printese, luptatori, trofee, castele… Tot incercam sa implinim aceleas vise… Ce este gresit insa azi… Ca vedem si vrem inainte de toate palatele, pamanturile, caii sau averile, titlurile… Toate astea inainte de valorile omului ca individ…

Sunt curios tu care ai fii vrut sa retraiesti acele vremuri, cand mintea, bratele si inima ar fii insemnat mai mult… Ce fel de valori ai fii adunat?…

Darius_II

Anunțuri

Ploua cu Soare.. In Bistrita…

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , on Iulie 11, 2009 by darius2nd

De mic mi se spunea ca atunci cand ploua e pentru a ne spala noua pacatele si a incurca planurile oamenilor…

Despre ploia cu Soare… Am auzit tot de mic ca sunt lacrimile malefice… Iar daca ploua sambata… In ziua nuntii ca vor fii bani dar nu neaparat fericire…

Ploua cu soare… In Bistrita…

Ploua peste oras, peste toate casele, peste toate cartierele noi, peste toate terasele, cafenelele, cluburile… Ploua… Macar de-ar spala pacatele de o zi… Macar daca-r sterge ultima seara…

Ploua cu Soare… In Bistrita… Si eu ascult adormit radio cultural… Macar daca nu citesc sa ascult dupa cum se miauna inima…

Darius_II

aproape…

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , on Iunie 22, 2009 by darius2nd

in drum spre casa… mi-am dat seama cat de mult as vrea sa te provoc… femeie… sa te dezbrac.. sa te impiedici in lenjeria ta in timp ce pasesti salbatica si stangace spre mine… sa iti simt respiratia agonica si bataile inimii inca mult  inainte… sa te apropii goala si plina de pofta… sa ma uit in ochii tai ca si cum as vrea sa-ti strivesc si sfasii toata carnea… sa-ti golesc sanii… iar cand ma prinzi sa te intinzi dupa un sarut… sa-ti inchizi ochii… sa-ti lipesti buzele… si sa astepti… sa astepti ale mele ce nu se deschid…

sa ma privesti surprisa… sa vezi ochii mei ce rad… femeie…

D.

P.S: ai vazut ce poza cu porcu mi-am pus pe perete? asa se vaneaza un porc salbatic… cu ogari, cu cai, cu sulite si cu mult efort

🙂

i want you like i want my coffee…

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on Mai 27, 2009 by darius2nd

and i really want my coffee…

de ce iubim cafelele… err… femeile?…

poate pentru mine reprezinta o subtila dar puternica asemanare…

imi place cafeaua… imi place tare…
cu zahar brun… sau la fel de discreta ca dulceata ta…
imi place cu lapte… cu muuuuuult lapte… dar nu de aia imi plac si sanii tai..
imi place aromata… cu mult hazel.. la fel cum iti adulmec pielea sau ma pierd in alti ochi…
imi place dimineata, imi place seara… o vreau destul de des in orice parte din zi..
imi place cand ma trezeste… cand ma agita… cand nu mai stiu sa-mi numar bataile inimii…
imi place chiar si durerea de dupa… si somnoleta… si gustul amar ce ramane usor mai mult ca dulceata si pofta ce la pornit…

cafeaua… tesiunea… femeiele… si pretul fructului oprit… sau evolutia…

iar ness-ul… o geez… ness-ul e ca si sexul… amagitor de puternic si aproape sintetic… insa uneori in efemeritatea esentei sale repetitivitatea creaza o dependenta mai ales dupa o anumita varsta cand inhibarea creste sau sensibilitatea scade… in alte cuvinte se pierde perceptia, romantismul sau timpul necesar adorarii cafelei…

Darius_II

linistit…

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on Mai 16, 2009 by darius2nd
tigara… foc… fum… plutin… pe balustrada…

flacari pe deal de lumina, oameni care alearga mai mult decat sa se adune, de ploaie… sau de ce-ar vrea norii astia sa zica… daca nu de seara… sau orele tarzii care vara nu le mai anunta nimeni…

imi usturau ochii, de soare, sau de prea multa odihna… sau de uleiul cu care facusem a doua baie azi..

liniste…

putini adopta acest concept… din frica… sau din neintelegrea lui, sau din lipsa introvertirii sunt adesea mentinuti in fuga… ca si inima unui porumbel fata de care nu poti fi niciodata prea calm ca sa nu interpreteze aiurea si sa zboare..

scrum, bere… spuma…

ieri am uitat ca de obieci cheile in birou… m-am prelins atunci pe o banca din parcul de langa bloc… sa ma uit la copii.. la bunici… si la linistea lor… te purtam in ganduri, da.. mai ales cand… doi batranei se miscau ciudat pe aleea ce taia stramb verdeata… mosul era intr-un scaun, cu mainile linistite la tampla… ca dupa un plans sau un gand prea emotional… iar doamna… imbracata alb sport impingea parca emotionata si ea acest scaun… totul dragut… insa in atentia mea… o vad cum tremura… cum de abia se mai misca… am crezut ca poate plange… ca sufera… apoi parca rotile scaunului erau blocate in ceva… miscarile erau total dezordonate… ba inainte… ba in spate… ba usoare rotiri… eram inghetzat, astept si eu miscarea armonica… cand… vad mosul cum isi ridica alene mainile… ia proprtitioarele de la picioare… „se ridica” asta era in capul meu… da a inceput sa se ridice… nu mai intelegeam problema… cand… tandru isi intinde mana sprea ea… ale caror picoare tremurau… si am inteles… ce-am inteles? probabil ce-am vrut… nu ca dorea ea miscare… ci… ca poate… se intampla des… cand ea… in recunostinta… sau dragoste… ii arata muuuult iubitului in ce brate ocrotitoare maini se simte atat de des cand in carucior cand pluteste ea… ohhhhhhhh.. mi sa topit inima…

bere, ciment si o perdea inchisa de apa ce strabate dealuri pe care n-am urcat inca…

de o saptamana sunt umplut de liniste, aproape ca transced… ascult aceiasi melodie… mai putin acum… iar visele… mmmmmmmmm… da visele… adorm cu greu la 1-2… ma trezesc aproape uimit la 6-7… iar visele… au inceput sa apara…

demult nu am mai simtit linistea asta care sa ma implineasca… care sa ma completeze… si tot timpul cand aparea… oricat dura… nu a adus decat mai mult bun cu ea… ca si portile deschise prea altceva.. spre dragoste… spre ea… profesional… sau orice altceva… iar visele… daaaa..

aseara… eram parca intr-o dimineata… langa cineva drag… iesisem dintr-un hotel cochet… undeva la munte… sau ceva plin de verdeata incrustat ciudat de civilizatie… si un orasel… nu mai mare decat bistrita… imi amintesc zambetul ei… cum iesisem aproape rocknroll in oras… foarte funky… cu haine de piele cu caciuli ciudate in cap… cu ochelari cu manusi… desi… era atata soare… si cald… insa noi nu simteam asta… eram doar in largul nostru… ciudati in lumea asta aparent normala… stiu ca a trebuit sa-mi dau pantaloni jos de pe mine… in ce context nu mai conteaza… insa eram la fel de dezinhibat cu ea… plimbandu-ne printr-un centru… si un soare asa dupa orele 3pm… rosu cat sa apuna… apoi mi-a aruncat o geaca luna de piele peste mine… ceva de piele intoarsa… racorosa… si a carei lungime imi depasea usor genunchii… da eram ciudati de pe centru… ca si niste vede de film care stapanesc tot ce inconjoara… ne-am retras atunci pe un pasaj… luminat… sa zicem… si infocat te sarutam… si iti cautam pielea… si sanii… iar tu ti-ai sprijit boncancii in ceva colt de casa… si ti-ai deschis usor picioarele… cat sa iti simt toata caldura… sa ma faci mult mai agonic… sa nu rezist sa nu te sarut… si sa caut sa intru sa te lipesc nesimtit de toate zidurile… fuck… si bruc m-am trezit… ca un copil m-am adunat mic in colturi sa continui… mai vroiam din acest vis… sa mai iau ceva cu mine… dar cine stie… poate diseara :))))

bere, sticla, pachet… unde e bricheta? oo… buze pe tigara seaca… limba infierbanta, arunc totul pe tastatura… trec prin volumul din camera mare, frigider, bere, taste, foc.. fum, pofta, pasiune… scrum, bere, balustrada… fum… si un gand scurt dar foarte puternic la tine..

incep sa arda din ce in ce mai multe lumini, si cu ele seara, si cu ea gandurile mele spre tine, si cu ele inima mea porneste pe un alt ritm…

can you hear me coming… you know that i’m falling and i don’t wanna sleep.. uuu… i wanna be with you everywhere…

Darius_II

un fel de blablabla….

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , on Mai 14, 2009 by darius2nd

ahhhhh… vrea un fior sa intalneasca varful degetelor mele, sa alerge toate drumurile, in toata carnea, sa-mi inchida ochii, sa-mi incalzeasca rasuflarea…

ohhhh… va asculta un vant ritmul inimii mele, va ascunde lumina, va certa cerul si lacrimile lui murdare vor inhiba orice gand, orice miscare…

uhhhh… ce dulce-i curcubeul, si soarele, si limba de-ar putea gusta, si totusi ar lipsi ceva… imbratisarea…

Darius_II

din domeniul Darius… cine sta dupa gratii…

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on Mai 1, 2009 by darius2nd

mii de ganduri, mii de voci.. nici o democratie, doar un tiran, sau un lider care stie sa le minta frumos… sa mai taca din cand in cand… sau, sa ia masuri pe care nimeni nu le mai poate urmari…

acestea sunt memoriile unui sclav, unui intemnitat… asa ma simt cand scriu uneori despre mine, ca un puscariash inchis pe nedrept intre patru pereti, lasat sa viseze, constrans sa taca, cel mult sa informeze sau sa-si astearna gandurile pe hartia asta igienica online…

ma doare, cand ma supun intre atatea gratii, cand arunc doar o piatra dupa realitate, cand soareLe ma viziteaza nu mai des de o luna, cand trebuie sa-mi inchid ochii sa ma visez alaturi de cea ascunsa cu numele intre mai dese offfffuri…

singura vizita pe care o primesc, mi-o face mintea,… a, am uitat sa ma prezint… nu mai retin bine… sunt inima, sau pasiunea, sau ceva p-acolo… eu stiu cine sunt insa nu mai stiu cum ma numiti voi, cei dinfara… si cum ziceam… mintea… noul stapan peste acest trup ma viziteaza… da stiu… stiu ca ma iubeste… nu-l inteleg acum, nu stiu prin ce perioade trece, nu stiu ce caut aici.. de ce acest abuz.. dar cum nu pot sa fac nimic traiesc dupa gratii pana la noi alegeri…

azi mi-a povestit, Mintea, despre toate umblate si facute… alaturi de ea… hmmm… de parca n-as fi fost acolo… de parca n-am imparti acelas trup… oricum, apreciam ca ma facea activ, si mai lasa buzele sa tremure si in voia mea… ohhhh dar si pentru astea atatea biciuri, atatea cuvinte murdare, sa tac…

stiti?.. imi vine uneori s-o arunc in pat, s-o ranesc cu dintii, apoi s-o sarut gingas, apoi sa-i sterg toate linile cu varful limbii… mi-e atat de draga… si probabil daca nu m-ar musca si ea as zice ca-s fi trecut la un alt nivel, si mi-as fi infectat si mintea cu nebunie.. daca nu asta este ceea ce platesc acum… si… cand o ating si urla in mine atatea ganduri… ma trage de lesa mintea… ma cearta dupa cum ii firea, ma arunca inapoi dupa gratii sau uneori mai rau, ma ascunde de lumina zile bune…

ultima data cand am vrut sa o arunc in cearceafuri albe, cand ma loveam in toate gandurile de numele ei, Mintea… mi-a dat 3 zile de carcera… si aproape toata vlaga mea sa stins… ca luna ascunsa dupa nori lungi asa palpaiam de durere…

mmmmmmmmm… cred ca mintea doarme acum… asa face ea la drumuri lungi… se odihneste si ma lasa sa scriu in pace… mmmmmmmm… obraznic am furat in palma stanga mireasma ei, narcotic gand ma face sa revin atat de des sa o trezesc in mintea mea dintr-un parfum… oooo… „imi amintesc un strans de mana” – vorbeste mintea-n somn,… ooo daa… imi amintesc… juma de Luna ce ma privesti din stanga mea acum… si vizavi un nor de fum, o linie de foc cam lunga… o Doamne ce ciudat… asa pe langa drum? ce oare s-antamplat… hmmmmmmm… n-am eu timp de voi.. aflam la urma…

ooo.. dulce… ramas blocat cu palma-n bot cu nari ce lacome te-aduna…

as vrea s-adorm acum… in gand placut… dar drumu-i scurt si mintea sa razbuna.. s-acest exces ce mi-l permit acum… miros din palma mea… o daaa… am sa-l platesc mai scump prin munca silnica, la altele in brate o luna…

o vad ca sa trezit, stapana, mintea… in off-uri imi ascund acum lumina, si pana si cerneala iar hartia cu tot ce-n graba-m reusit sa scriu o s-o arunc acum pe un alt geam sa stea lipita sa cititi… ca eu inca traiesc, ca zambetul mi l-am pastrat, ca-s vrea sa ies, ca nu-s departe sa inebunesc, ca va iubesc, ca asta fac, ca doar sunt eu, inima, pasiunea… sau cum ma mai numiti de n-ati uitat de tot de mine… acum… eu tre sa ma intind in pat… si sa cersesc… o alta zi ca azi… o alta luna pe jumate plina… de fapt voi stiti ce imi doresc… ce drag port eu acum… ohhhh trebe sa va las…

Mintea: nebuno… pacatoaso… te-am citit, credeai ca dorm? m-am odihnit… tu nu te vezi ce ai ajuns?… si daca mai continui mult te bag la carcera o luna… sa vad cum plangi… cum numele ai vrea sa-l schimbi… ohhhhh da… in loc sa-mi multumesti ca-ti port inca de grija buna… nemultumit-o… te caiesti?

Inima: Da… te rog nu lua de la mine… [..] viata.

Mintea: o da… hai lasa vorba si bpm-ul tau crescut si tensiunea… revino-ti… pun de masa imediat… maine te iau la treaba, sa fii in stare buna…

Inima: o sarumana, multumesc… sunt putin obosita, vorbesc prostii, dar maine voi fii buna… te rog stapanul meu iubit, iertare, sarumana…

Darius_II