Arhivă pentru explozie

de ce nu se lipesc nucile de perete?

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on Iunie 13, 2009 by darius2nd

am in ultimele zile un chef… de spart nuci.. i’m going to explode… nu ma mai ajuta nimic… nici baia fierbinte… nici dusul rece… nici cafeaua… nici tigarile… nici bautura… am un chef de bagat pumnu… de varsat inghetata… de aruncat cu sampanie… de rupt fasu.. imi vine sa ma pish acid… sa ma cac moale peste tot.. ahhhhhhh… nu mai am unghii… nu mai am pozitia linistita in pat… nu mai am nici un gand care sa nu contina coltii mei incinsi pe o carne… limba mea linistind tendoanele… jugulara care palpita… ochii mei sunt inchisi la maxim… sa alinieze lumina, sa taie… iar respiratia mea… e un sistem catalitic ce transforma totul in toxic… ca si porii unei ciuperci care sa te adoarma in spasme… urechile mele… sa auda mai profund decat gemetele… sa auda trosnind oasele in tine… cum se intinde pielea… cum crapa… imi vine sa ard intre doua lemne ude… sa sfaraie apa din ele… doar sa le ating si sa transpire…

nici nuca asta nu se lipeste… HRrrrrrrrrrrrrr… puii mei, cred ca peretele e de vina…

Darius_II

imi place durerea de cap…

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on Iunie 12, 2009 by darius2nd

una dintre durerile fizice pe care le suport, pe langa cea de rana, este durerea de cap… si nu doar pentru ca are legatura cu capul mi se pare mai inteleapta sau inteligenta, intelectuala… ci… iti da uneori asa senzatia ca iti explodeaza capul ca si cum ti-ar creste sub tectoniadele osoase, mintea…

imi place si pentru ca ma obliga la un alt nivel de control, sa nu-mi zdrobesc dintii, sa nu vorbesc mult, sa nu schitez prea multe gesturi si riduri pe frunte, si nu in ultimul rand ma face maxim de introvertit… ceea ce ar fi si ciudat sa fie invers… adica cum? cand toate gandurile iti sunt apasate in cea mai mare densitate… tu sa poti sa fii extrovertit… ar insemna ori ca n-ai cap… ori ca n-are o protectie prea solida pe umeri…

si asa, m-am invatat cu durerea de cap, nobila, centenara si totusi predominanta in secolul nostru, cu febra musculara din gat ce apare subit dupa, cu lipsa medicamentoaselor si cu o vreme lunga in pat, prada atator vise..

imi place durerea de cap, imi place mult… dar nu mi-e dor de ea…
Darius_II

[2] Un altfel de drog: Consilierea – Intriga

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on Februarie 14, 2008 by darius2nd

Consilierea un drog?

cum ar fi daca ai intalni pe cineva… dragutz(a), scump(a), intelgient(a)… cu care simti ca ai putea schimba orice cuvinte, trairi, cu care ai putea imparti totul… si care ti-ar oferi doar o lumina alba calauzitoare, sfaturi practice implinite de experienta, un umar pentru toate nevoie tale…

cum ar fi sa te intalnesti cu o persoana, aproape accidental, care sa fie un astfel de „cautat”, dar pe care sa-l descoperi cu timpul, sa-l apreciezi evolutiv… ar fi frumos nu? sa gasesti pe un asa cineva?… oarecum un fel de alter-ego

ai putea pune stop acestei relatii? pentru ca va veni momentul in care, pentru ca il vei avea de aproape vei dori sa cunosti totul si prin ochii lui/ei… vei vrea de fiecare data parerea lui/ei… uneori inainte sa actionzi… alterori retroactiv sa observi daca ar exista un consens de reactii sau impliniri… sa faca parte din viata ta… la fel cum ar face parte din tine… sa il consideri sange apropiat de-al tau… sa iti imparti pana si mancarea si tot cu el… un mini-ghid, o perspectiva putin mai experimentata… cum ar fi?

eu as putea, si imi place sa fiu un alter-ego, nu prin pozitia superioara care s-ar realiza printr-o continua consultare, cat pentru faptul ca si eu… ma incarc mereu din experienta voastra, judecand mai atent, mai clar totul… ochii si interactiunile voastre mi-ar darui un praf de informatii care retroactiv mi-ar regenera impresii, mi-ar elibera din ce in ce mai mult adevar din trecut… ca sa inteleg nebunia din prezent…

v-ati putea voi dezlipi de o persoana atat de buna si altruista? care oricand ar fi langa voi… si la care ati incepe sa apelati din ce in ce mai mult… pentru ca prin dragostea mea agape sunt cu voi nu impotriva voastra?… eu zic ca greu… ca sa nu zic nu… eu cred ca va drogati cu consilierea din ce in ce mai mult… ca va pierdeti echilibrul, individualitatea, trecand totul prin prisma mintii mele, impunandu-ma prin naturaletea unor sfaturi atat de inocente si bune, ca si un ghid pururi prezent in viata voastra…

n-am considerat niciodata ca precum voi va drogati cu experienta mea, eu ajung sa va traiesc intr-o oarecare masura viata, calauziandu-va constant fara sa vreau cu o amprenta personala… si asta nu pentru ca nu sunt in stare sa ma mulez perfect situatiilor voastre… ci pentru ca as putea fi avid de exercitii, de evenimente, de impliniri… toate pozitive voua… dar cu amprenta mea… nu as face altceva decat sa va catalizez situatia… consumand… implinind o explozie de evenimente intr-un cel mai scurt timp…

la fel de gresit ar suna idea ca un „Darius” in sangele vostru v-ar dirija ca niste marionete…

imi dau seama ca intr-o oarecare masura, si voi sunteti un alter-ego pentru mine, mai ales printr-o armonizare constanta de idei, nu ajugem la idea ridicola ca futem la fel aceleasi femei… dar… inconstient ma imbogatesc cu o experienta, cu niste informatii, la care apoi contribuind intr-o anumita forma, dirijand calea… traind din spate, oarecum detasat viata…

primul pas este incercarea de a va intelege, mularea mea cat mai aproape de personalitatea voastra, achitizia de informatii ca totul sa fie corect, si daca as putea face usor o schimbare a aspectului fizic, sau o iluzie cu acelasi efect… v-as putea tine usor, intr-un timp scurt, locul si in viata voastra… sau nu? 🙂

nu stiu cat de corecta ar fi legatura… dar simt ca ne drogam… voi cu sfaturile… eu cu feedback-urile…

as vrea sa-i mai degraba sa-i spun implincarii mele, condimentul Darius… but it’s again so wrong…

Darius_II

P.S: idea despre acest subiect imi este si mie inca atat de vasta si negatita incat imi permit sa va scriu mai fara deinteles decat deloc…