Arhivă pentru cafea

cuvinte pentru orbi…

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , on Iunie 21, 2009 by darius2nd

nu sunt misogin si nu cred ca va fi stilul meu vreodata… dar salbaticia mintala a vreunei femei imi aminteste tot timpul de prima parte din eyes wide shut… unde se sublinia cum doar cateva cuvinte iti pot roade sufletul sau schimba viata…

mi s-a intamplat si mie… sa fiu ros de putine cuvinte… cand am primit odata o intrebare retorica „si crezi ca ne-am vedea mai des de o cafea?”…

am cules sa intretin un balans doua ferestre de conversatii despre sexe…

––––––

HU: You know why women used to get married, don’t you?

AH: Why don’t you tell me?

HU:It was the only way they could
lose their virginity…
…and be free to do what they
wanted with other men.
The ones they really wanted.

AH: Fascinating.

––––––
BH: Anyway, who was the guy
you were dancing with?

AH: A friend of the Zieglers.

BH: What did he want?

AH: What did he want?

AH: Sex…
…upstairs.
Then and there.

BH: Is that all?

AH: Yeah, that was all.

BH: Just wanted to fuck my wife.

AH: That’s right.

BH: Well, I guess that’s understandable.

AH: Understandable?

BH: Because you are a very…
…very beautiful woman.

AH: Wait.
Because I’m a beautiful woman…
…the only reason any man
ever wants to talk to me…
…is because he wants to fuck me.
Is that what you’re saying?

BH: Well, I don’t think it’s quite
that black and white…
…but I think we both know
what men are like.

AH: So on that basis…
…I should conclude that you
wanted to fuck those two models.

BH: There are exceptions.

AH: And what makes you an exception?

BH: What makes me an exception is that…
…I happen to be in love with you.
And because we’re married…
…and because I would never
lie to you…
…or hurt you.

AH: Do you realize that
what you’re saying…
…is that the only reason you
wouldn’t fuck those models…
…is out of consideration for me?
Not because you really
wouldn’t want to.

––––––

Anunțuri

imi place dimineata asta…

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , on Iunie 14, 2009 by darius2nd

ma trezesc plimbandu-ma prin gradina… si mana mea dreapta taie ferm un trandafir ce era sa se intalneasca cu lumina ochilor mei… urechile mele imi soptesc… „auzi Darius, pasaserelele astea mici canta doar pentru tine…”… si ma plimb asa prin roua diminetiii pe toate cararile si vad in centrul unei intersectii pe un suportul unei statui si cafeaua… doar ea… fara lingura, deci sigur fara zahar si neagra fara nici un petic de lapte… asa ca stau si-mi ridic ametiti mai tare ochii sa vad unde sunt restul…. a da… acum mi-am dat seama doar ca sunt descult… cand am intalnit roua in proaspat tunsa iarba… ma asez pe shezlong… ma inting mestecand ceva dulciuri… s-apoi brusc dupa lapte… dupa lingura… dupa zahar… si la primul clincket agitat in canita… muzica…. ma sucesc cat mai comod… imi arunc mana dreapta peste cap sa nu-mi violeze ochii soarele… simt cum intre degetele aceleiasi maini a crescut intre timp o tigara… o intind in sus… se aprinde… ma inec usor… sorb din cafea… arunc un ochi in spate spre castelul meu… tot acolo… ce dimineata… parca as mai dormi putin…

Darius_II

de ce nu se lipesc nucile de perete?

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on Iunie 13, 2009 by darius2nd

am in ultimele zile un chef… de spart nuci.. i’m going to explode… nu ma mai ajuta nimic… nici baia fierbinte… nici dusul rece… nici cafeaua… nici tigarile… nici bautura… am un chef de bagat pumnu… de varsat inghetata… de aruncat cu sampanie… de rupt fasu.. imi vine sa ma pish acid… sa ma cac moale peste tot.. ahhhhhhh… nu mai am unghii… nu mai am pozitia linistita in pat… nu mai am nici un gand care sa nu contina coltii mei incinsi pe o carne… limba mea linistind tendoanele… jugulara care palpita… ochii mei sunt inchisi la maxim… sa alinieze lumina, sa taie… iar respiratia mea… e un sistem catalitic ce transforma totul in toxic… ca si porii unei ciuperci care sa te adoarma in spasme… urechile mele… sa auda mai profund decat gemetele… sa auda trosnind oasele in tine… cum se intinde pielea… cum crapa… imi vine sa ard intre doua lemne ude… sa sfaraie apa din ele… doar sa le ating si sa transpire…

nici nuca asta nu se lipeste… HRrrrrrrrrrrrrr… puii mei, cred ca peretele e de vina…

Darius_II

i want you like i want my coffee…

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on Mai 27, 2009 by darius2nd

and i really want my coffee…

de ce iubim cafelele… err… femeile?…

poate pentru mine reprezinta o subtila dar puternica asemanare…

imi place cafeaua… imi place tare…
cu zahar brun… sau la fel de discreta ca dulceata ta…
imi place cu lapte… cu muuuuuult lapte… dar nu de aia imi plac si sanii tai..
imi place aromata… cu mult hazel.. la fel cum iti adulmec pielea sau ma pierd in alti ochi…
imi place dimineata, imi place seara… o vreau destul de des in orice parte din zi..
imi place cand ma trezeste… cand ma agita… cand nu mai stiu sa-mi numar bataile inimii…
imi place chiar si durerea de dupa… si somnoleta… si gustul amar ce ramane usor mai mult ca dulceata si pofta ce la pornit…

cafeaua… tesiunea… femeiele… si pretul fructului oprit… sau evolutia…

iar ness-ul… o geez… ness-ul e ca si sexul… amagitor de puternic si aproape sintetic… insa uneori in efemeritatea esentei sale repetitivitatea creaza o dependenta mai ales dupa o anumita varsta cand inhibarea creste sau sensibilitatea scade… in alte cuvinte se pierde perceptia, romantismul sau timpul necesar adorarii cafelei…

Darius_II

knowing me its a sign of change..

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on Martie 29, 2009 by darius2nd

Citez ce mi-a scris odata o prietena, care merge dupa atatea pseudonime, la o cafea…

„Ai grija sa nu te pierzi in personalitatea altcuiva”
„Cata constiinta
atata luciditate,
cata luciditate
atata drama si
cata drama atata suferinta”

imi pierdeam pantofii in atata praf, incarcat de entuziasm, de libertate, de expresie, de gandurile implinirii, de gandurile revederii, de imaginea ei.. si in lunga asteptare a celora care te fac sa simti timpul si distanta… ma cufundam in ganduri ba creatoare, ba romantice, ba telogice, ba eram pierdut si gata… cand adulmecand cerul dupa inspiratie sau determinism l-am gasit gol… nu mi-a trecut prin cap decat gandul ca universul ne lasa in seara asta sa le alegem soarta… si cand zambeam mai mult… tot pierdut in mine, in gandurile cu ea, in praf, in greutati, in amuletele schimbarii… bateam receptivitate spre usa unde stau cei mai pierduti dintre oameni…

eram doar o ureche spre o voce, justificativa, uneori umanista, cu celalata gandeam bineinteles la ale mele tot numarand cifre sau praful de pe pantofi… se repeta… era normal… ce sa m-astept de la un om pierdut… nu intelegeam insa de ce se repeta asa de des… de parca as fi putut numara cuvintele si ascunde intr-un dictionar asa de mic, incat mi-am zis ca sa oprit si timpul la fel cum au disparut si stelele… sa serveasca unui scop… daca nu al meu, al nostru… oricum a unei ferestre lasate sa schimbe ceva intr-un destin ce ma impresiona din ce in ce mai mult…

no stars… uncertain destiny… all ment to let us free to choose..
time stops.. everyone is talking… the same words… again..
until the right words will be told..
the right words to unleash time again…

se anunta drumetii, si masor bine pozitiile langa o naluca adusa doar sa-mi ofere un zambet si doua cuvinte mai destepte… asta pentru ca nu conta nici cine suntem, nici unde mergem ci doar ca poate fi un zambet inainte de toate..

si fac pasi in cel ce merge fara pasii mei, m-ascund intr-o agenda, scriind lucruri ce stiam c-o sa-si grabeasca-nplinirea, m-agit, zambesc ca un copil, astept venirea… subit rabdare sa cerut pe cand si intalnirea imi mai cerea un rand sa scriu… oprirea…

cautata-m parte eu s-aleg, aproape ca zburam cu ochii-n frig sa vad sosirea si totu’ntarzia si usa nu se deschidea, si nu imi permiteam sa pierd si inima nu inceta, si orice drum nu mai conta, desi acelasi, de nu era si ea, menirea..

[…]

tarziu cand m-am trezit din vis.. gasesc pe rama geamului intins.. pe servetel… pe doua parti.. de la-nceput scrise cuvinte…

cand ma simt greu ma-ntreb adesea daca sufar… de drama n-as putea, poate de fericire, sau cum zic altii tre sa platesc si eu cumva… pentru ce-a fost… si pentru ce va fii.. cata drama atata luciditate sau cata fericire atata visare, sunt prea pasional ca sa nu simt, ca sa nu ma incarc cu toate, pare mult pentru unul singur, cineva sa-mi gaseasca si inima.. atata luciditate cata constiinta, atata visare cata inconstiinta, sau subconstiinta, sau preconstiinta…

ma intreb de ce omul asta a ales o singura cale, de ce aceasta, sigur eu n-as putea trata si nici accepta suferinta lumii ca si prea multa constiinta…

dar eu sunt eu… si ma pierd doar in personalitatea mea… si-ncerc s-alung pe toti ce vor sa se inece-n ea… vreau sa vad libertatea ta.. vreau sa stiu ca tot timpul ma bucur de tine… de sinceritatea ta… de alegerea ta… asta este cel mai frumos zambet al tau… singurul care ma linisteste…

Darius_II

knowing me its a sign of change..
its like you receive an onion…
you might start to open it..
maybe you cry, maybe you don’t,
but in the end you’ll find the truth,
or at least you’ll understand,
that everything depends of your every move..

knowing me its a sign of love..
but that its something i can’t tell you now..
not because we’re playing hide and not because we’re playing seek..
but maybe its because we’re playing, we don’t find where to put that in..
or both, or knowing me is a sign of time..
that is not in the general gray scale
but in the two colors of it: never / forever…

alergare dupa putina lumina…

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on Ianuarie 17, 2008 by darius2nd

n-am vizitat demult pe cei ce m-au purtat o vreme in viata lor…
n-am stiut sa le multumesc pentru sfaturile care acum ma recalauzesc…
pentru sacrificiile lor… incomparabile…

vreau sa incep in ziua Lunii, pornesc doar cand zice Marte..
termin incingand patru branze in usturoi…

linistea si presiunea lui Mercur, 36 minute inate de zbor,
luat valori de negot, fumat o tigara, o gura de bere, ramas bun, coborat in intimitate, dush, barbierit, pus telefonul la incarcat, ales haine, curatit costum, facut pantofi, alergat spre drum, platit bani birjarilor, asteptat prima trasura, geamul si 46… ramas bun…

Mercur, ajuns in luma pierduta, cafea calduta, plimbat in cea inghetzata, cafea cuminte, plimbat prin noroaie, tigara dupa masa de nevoie, intors in noroaie, tigara dupa masa de plictiseala, cafeaua in rece, somnul fierbinte, cerul cu stele, orasul drept casa…

Jupiter, foamea de dimineata, visul de bine, cafeaua armoniei.. lumina se aprinde…

va veni Venus, cu linistea asteptarii, Saturn cu efemeritatea intoxicatiilor, Soarele cu o speranta mai buna…

toate pentru ca alergam, alerg spre, dupa putina lumina…

Darius_II