Tanti trăia din pensia de 4 milioane şi 7.000 de dolari chirii.

Alexandru Bittner, în exclusivitate, despre povestea de succes a mătuşii lui Năstase: „Tanti trăia din pensia de 4 milioane şi 7.000 de dolari chirii. Făcea afaceri-afaceri. Dacă vă vine să credeţi“

Cazul “Moştenirea lui Năstase” se complică. Tot mai multe semne de întrebare apar în afacerea care a îmbogăţit familia Năstase cu aproximativ un milion de euro. Ziarul “Gândul” a fost cel care a descoperit cazul moştenirii şi care a dezvăluit cine este pionul întregii afaceri – Tamara Cernâşov, o mătuşă a Danei Năstase. Până să moară, misterioasa rudă bogată trăia într-un apartament modest, cu o pensie de 4 milioane de lei pe lună. Între timp, în afacere apar tot mai multe nume cu rezonanţă. Unul dintre acestea este cel al lui Alexandru Bittner – apropiat al familiei Năstase şi vestit prin scandalul concesionării din Delta Dunării. Acesta susţine că mătuşa Danei Năstase era una din apropiatele sale. “Tanti”, aşa cum o numea pe Tamara Cernâşov, a primit de la omul de afaceri 400.000 de dolari, în 1999, pentru bijuterii şi tablouri de valoare, bani cu care a cumpărat trei apartamente de la acelaşi Bittner, pe care le-a închiriat cu 7.000 de dolari!. Alex Bittner povesteşte într-un interviu pentru “Gândul” cum a învăţat o bătrână octogenară să facă afaceri.

– Aveţi cunoştinţă de mătuşa dlui Năstase şi de această moştenire?

– Bineînţeles.

– Aţi aflat din presă sau v-a spus domnul Năstase?

– Am aflat de la domnul Năstase c-a murit Tanti, cum îi spuneam eu…

– De unde aveaţi această relaţie cu Tanti?

– Păi aveam aşa. Mă cunosc cu domnul Năstase de 30 de ani şi, dacă te cunoşti cu un om, nu te cunoşti şi cu familia lui?

– E adevărat că aţi cumpărat de la doamna respectivă bijuterii de 400.000 de dolari?

– Da, şi mai mult decât atât, le-am cumpărat cu un act la notariat, unde s-au plătit taxe la statul român. Această chestie s-a întâmplat în 1999.

– Ce aţi cumpărat cu aceşti bani?

– Am cumpărat fericirea nevestei mele, care, din când în când, când mai suntem invitaţi la diverse chestii frumoase, vine cu nişte bijuterii la care nevestele dumneavoastră cad pe jos. Şi o decoraţiune a cel puţin două camere – sufrageria mea e făcută din trei camere, rând la rând – cu nişte tablouri de cade lumea pe jos. Eu consider că am făcut o afacere extraordinară.

– Aţi vândut din obiectele pe care le-aţi cumpărat de la doamna Cernâşov?

– Cred că eventual 10%.

– Spuneaţi că o cunoşteaţi bine pe Tanti. Ştiţi de unde avea toate aceste valori?

– Ştiu, din poveşti, că provine dintr-o familie de mari latifundiari şi moşieri. Şi, într-adevăr, ce avea prin casă: eu vă arăt un singur briliant… şi dacă dvs. aţi văzut un briliant de aproape şase carate, de o luminozitate 100%, fără corpuri străine şi cu strălucire 100%, vă las pe dvs. să daţi valoarea.

– Cum s-a făcut tranzacţia?

– În casă la dânsa. Eu am venit cu banii, dânsa a venit cu obiectele…

– Avea totul în casă?

– Da.

– Deci aţi plătit cash…

– Da.

– Cum poate un om care avea sute de mii de dolari în bijuterii să stea într-o casă dintr-un bloc vechi?…

– Dvs. aveţi o bunică sau o mătuşă? Încercaţi s-o mutaţi de acolo. Haideţi să facem un pariu: puneţi 100 de dolari şi eu vă dau de 10 ori mai mult… Încercaţi să vă mutaţi bunica şi vă dau cotă de 10 la 1.

– Aţi cumpărat toate obiectele pe care le avea Tanti sau au mai rămas?

– Pe Tanti o ştiu de prin anii ’80 şi avea ceva… îngrozitor ce avea în casă. Am cumpărat ce m-a lăsat Tanti. Ce a vrut să-mi vândă, după multe negocieri, cu mare greutate.

– Dl. Năstase spunea că mătuşa se temea de hoţi şi de aceea a decis să vândă. Deci, după această tranzacţie, a mai rămas cu obiecte de valoare în casă?

– A mai rămas cu chestii de valoare…

– … pe care le-a lăsat moştenire Danei Năstase…

– Staţi aşa…Întâi a avut o problemă, că nu vrea banii, că nu ştiu ce. După ce a luat banii, am avut o altă problemă, i-au mai trebuit şase-opt luni, în care a zis „Ce fac cu banii?…” Prin urmare, tot eu i-am vândut trei apartamente.

– Erau ale dvs.?

– Da, printr-o firmă pe care, într-un fel, o controlam.

– Unde erau apartamentele?

– …Trei apartamente din care a luat chirie: undeva între 6.000 şi 7.000 de dolari chirie pe lună.

– Din trei apartamente? 7.000 de dolari? Unde erau situate?

– Într-un bloc care era numai de birouri. Erau trei apartamente de trei şi cinci camere şi-şi lua chirie de acolo.

– Era enorm, chirie de 7.000 de dolari în 1999…

– Dle, vă dau un sfat gratis: de banii pe care îi aveţi, să cumpăraţi imobiliare. La anul, pe vremea asta, valoarea imobiliară va creşte cu 50%…

– Dumneavoastră i-aţi găsit şi chiriaşii?

– Nu.

– În 1999, când doamna Cernâşov a închiriat cele trei apartamente, chiriile maxime erau de 700 de dolari pe lună.

– Nu era un bloc în care locuia Vasile cu Ioana… Era un bloc de la Piaţa Unirii, cum mergi pe Dâmboviţa, la un kilometru mai sus. Pe lângă râu, treci podul şi faci dreapta. 7.000 de dolari era o chestie declarativă…

– Deci, Tanti a avut o problemă de bani…

– Nu, nu-mi puneţi în gură ce n-am spus. Tanti avea o problemă şi nevastă-mea avea o problemă. După ce a vândut, a venit la mine şi mi-a spus: „Ce fac cu banii?”

– Deci ea a venit la dvs.?

– Da, mă suna la patru-cinci luni.

– Ştiţi cu cât a cumpărat apartamentele?

– Nu ştiu.

– În moştenirea lui Tanti apar nişte sume mari de bani. De unde vin?

– Aici mă pierdeţi. Tanti asta, acum şase ani, era mai vioaie decât multe fete tinere. Nu ştiu ce a mai făcut.

– Vorbim acum de moştenire.

– Nu mă pricep, nu e problema mea. Era o femeie interesantă, făcea parte dintr-o familie cu care eram bun prieten.

– Cu dl Năstase aţi discutat?

– I-am cerut voie când am cumpărat, ca să nu creadă că vreau s-o păcălesc.

– Fam. Năstase avea grijă de Tanti? Pentru că un vecin spunea că trăia dintr-o pensie de patru milioane.

– Tanti trăia dintr-o pensie de 4 milioane şi din 7.000 de dolari chirii. Tanti făcea afaceri. Afaceri-afaceri. Dacă vă vine să credeţi… Iar ce avea în casă nu era de un milion, era de două milioane de dolari.

– Iar dumneavoastră eraţi consultantul dânsei în afaceri.

– Nu, nu. Ce înseamnă consultant? Nu e cel mai bun cuvânt. Mai degrabă, sfătuitor. Eu fac afaceri în imobiliare. Multă lume mă sună să-mi ceară sfaturi.

– Dar v-a cerut dl Năstase să-i daţi sfaturi în imobiliare?

– Nu. Care e marea problemă? Am făcut actul în 1999, când era în opoziţie. Dacă Năstase e acuzat că face bani şi când e la putere, şi când e în opoziţie, ce şanse mai are? Decât să fugă din ţară. Chiar nu mai există gândire? (Răzvan POPA, Florin NEGRUŢIU)

Extras din Gandul,

Darius_II

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: