Clujul meu plin de balcoane (si cabluri)

Mie… imi plac balcoanele….
 
 
Si de ce sa-mi placa? Unii ar zice ca s-ar datora faptului ca ma uit doar pe sus (motiv pentru care nici nu prea vad lumea pe strada)?…  Nu stiu daca ar exista scop mai mare al balcoanelor decat cel de exteriorizare, de infatisare, de observatie… Iar daca nu ai ce arata in balcon in momentul prezentei tale, ar fi bine ca balconul sa umple deficitul in lipsa ta… Primavara-vara, nici nu bate soare puternic si vezi domnitze si domni… pozand in balcoane… fumand relaxat, intrand in atentia trecatorilor… impingand idei, shushotind, barfind… pe fiecare inscris infara razei balconului lor.. si asa cu o nota de superioritate… parca dificile si elegante gesturi te cuprind… pentru ca daca tu ii vezi pe toti… sigur si toti te vad pe tine… Toata lumea vrea (la) balcon, fie el de bloc, de casa, de discoteca… perspectiva asta de „sus” a lucrurilor este pentru unii mai „importanta” decat orice… si parca cu o falsa „imunitate” la balcon esti cel mai tare si deseori in loc sa te opresti aici, „puterea” sau mai bine zis in lipsa de control te apuci sa „lovesti”, pe unul altul…
 
Problema este nu ca doresti sa tintesti sus, sau sa vrei sa fi si in balcon, ci cat de mult doar balconul devine singurul scop in viata ta?
 
 
http://www.flickr.com/photos/darius2nd/show/
or
http://photos.yahoo.com/darius_ll 2006-03-15 Cluj session (3)
 
Cat de mult fugi dupa popularitate??!?!?
 
( pics by Darius_II )

Un răspuns to “Clujul meu plin de balcoane (si cabluri)”

  1. A Yahoo! user Says:

    Da…..eterna dohotomie sus-jos, iad-rai, cer-pamant, soare-lună, alb-negru, benefic-malefic, frumos-urt, puternic-slab,masculin- feminin, receptiv-emisiv…ahh…mereu ne aflăm la graniţa acestor opţiuni…mereu trebuie sa alegem intre aceste tendinţe…..mereu trebuie să luptăm cu un da sau nu…intre a fi sau a nu fi. Te-ai gndt vreodată că poate n esenţă, D-zeu, această energie primordială – creatoare şi distrugătoare – n fond nu e nici pozitivă, nici negativă?…Dacă nu ar exista această dualitate existenţială, probabil ca libertatea omului de a alege nu şi-ar mai găsi rostul.. Eu cred că odată ce omul ar realiza că nimic nu-l determină, ci el şi determină de multe ori propria existenţă cu ganduri nefaste (care, acţionnd pe baza legii de atracţie) atragem, pe măsură, situaţii i oameni n rezonanţă cu starea noastra din prezent. Nu exista hazard, nu există ntmplare; universul e prea complex şi elaborat nct să se guverneze după o anarhie cosmică; există o ordine universală ncă ocultată şi nenţeleasă de om, eludată pentru că el ncă nu e destul de OM să-şi nţeleagă firea divină şi supremaţia cu care a fost zămislită scnteia spiritului său.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: