i want you like i want my coffee…

and i really want my coffee…

de ce iubim cafelele… err… femeile?…

poate pentru mine reprezinta o subtila dar puternica asemanare…

imi place cafeaua… imi place tare…
cu zahar brun… sau la fel de discreta ca dulceata ta…
imi place cu lapte… cu muuuuuult lapte… dar nu de aia imi plac si sanii tai..
imi place aromata… cu mult hazel.. la fel cum iti adulmec pielea sau ma pierd in alti ochi…
imi place dimineata, imi place seara… o vreau destul de des in orice parte din zi..
imi place cand ma trezeste… cand ma agita… cand nu mai stiu sa-mi numar bataile inimii…
imi place chiar si durerea de dupa… si somnoleta… si gustul amar ce ramane usor mai mult ca dulceata si pofta ce la pornit…

cafeaua… tesiunea… femeiele… si pretul fructului oprit… sau evolutia…

iar ness-ul… o geez… ness-ul e ca si sexul… amagitor de puternic si aproape sintetic… insa uneori in efemeritatea esentei sale repetitivitatea creaza o dependenta mai ales dupa o anumita varsta cand inhibarea creste sau sensibilitatea scade… in alte cuvinte se pierde perceptia, romantismul sau timpul necesar adorarii cafelei…

Darius_II